Hauptquelle · Mittellateinisches Wb.
confinio
1. confinio , -ivi, -itum , -ire confinire . script. cōf., cfi. sim. abbrev. (exempla fort. huc pertinentia): v. s. v. * confino p. 1326,54 sq. form. coni. praes. -iem confiniem : l. 54. 1 intrans.: a in univ. i. q. adiacere, conterminum, finitimum esse — angrenzen, benachbart sein (fere de locis; de personis: l. 41): α in: Chart. Bund. 17 p. 15,23 (a. 765) agrum ... -ente confiniente in via (p. 16,12). Trad. Frising. 495 que (cliva) ... -it confinit in sepem. Chart. Sangall. A 391 ager -it confinit in silva et ex alia parte in ... monachos. 705 in sancti Galli. Chart. Tirol. 344 campum ... -e…