Eintrag · Althochdeutsches Wörterbuch
kriphîg adj.
adj., mhd. kripfec (vgl. Mhd. Wb. 1,573 s. v. gripfec), nhd. dial. vorarlb. kripfig Jutz 2,163. — Graff IV,319 s. v. grifig.
criffigimo: dat. sg. m. (n.) Gl 2,547,60; crifiga: acc. sg. f. 422,13.
Verschrieben: crififa: acc. sg. f. Gl 2,422,13.
gierig greifend, fassend nach etw., begierig auf, nach etw.: crifiga (1 Hs. noch girnîg) [satis beatus quisque dextram porrigit, laudis] rapacem [Prud., H. ieiun. (VII) 217] Gl 2,422,13; raffgierig: criffigimo (sc. buosume?) [fertur Avaritia gremio (Glosse: sinu) praecincta] capaci [, quidquid Luxus edax pretiosum liquerat, ders., Psych. 454] 547,60.
Vgl. griphîg.