Hauptquelle · Mittellateinisches Wb.
alicubi
alicubi adv. 1 a aliquo loco — irgendwo : Eigil Sturm. 7 quando -i alicubi noctabat. Hraban. epist. 21 p. 428,1 -i alicubi in hoc opere nostro. al. b in aliquem locum — irgendwohin : Anscar. mirac. Willeh. 6 (5) -i alicubi (aliquo var. l. ) devenire. al. 2 hic et illic, inter dum — hier und da, bisweilen : Hraban. epist. 2 a p. 383,29 pro m littera -i alicubi virgulam ... notavi ( postea: aliquando). in enumer atione: Hraban. epist. 3 p. 386,20sq. -i alicubi ... -i alicubi . Albert. M. meteor. 1,4,10 p. 517 b ,13 est vapor ... -i alicubi spissus et -i alicubi rarus. 3 a alibi — anderswo : Beda…